Istoria Municipiului Toplita

Analiza evolutiei istorice a asezarii Toplita cu primele urme de locuire poate incepe cu antichitatea cand aici traiau dacii liberi si carpii, Ptolemeu indicand in acest tinut prezenta cetatii Sangidava. Ca si in alte parti locuite de dacii liberi, populatia formata din obsti satesti agropastorale folosea in comun pamantul, pasunile, fanetele, padurile si muntii ce-i inconjurau. Dupa cucerirea romana, aceasta zona a intrat in legaturi cu colonistii romani prin intermediul pastorilor de la stanele montane de varat; mai tarziu, daco-romanii din Valea Gurghiului pastrau legaturi cu dacii liberi şi carpii de pe versantul estic al lantului montan din jurul Toplitei de astazi.

In secolele urmatoare zona va ajunge sub stapanirea gotilor si carpilor, iar mai tarziu a slavilor, obstile satesti agropastorale ale autohtonilor dainuind pana in secolele XIII-XIV, dupa unele surse.

In anul 1453 domeniul cetatii Gurghiu era format din 26 de asezari omenesti alcatuind unul din scaunele importante de pe versantul vestic al Carpatilor Orientali, in stranse legaturi cu zona Toplitei ce apartinea de Scaunul Gheorgheni, inca slab populata pana in secolul XVIII.

Prin marturiile care atesta vechimea asezarii de pe cursul superior al Muresului se afla si toponimul actualei localitati, de origine slava, “Toplita” desemnand locul de unde izvoraste un suvoi de apa calda, toponim care s-a pastrat pana astazi ca de altfel si izvoarele mezotermale de pe teritoriul Toplitei. In toata perioada evului mediu romanii au vietuit pe aceste locuri fara intrerupere rasfirati pe vaile muntilor, ei constituind cea mai veche populatie majoritara, alaturi de ei s-au asezat de-a lungul timpului si alte etnii, dintre care cele mai importante erau ale maghiarilor si secuilor.